UPDATE Șeful consiliului care propune cifrele de școlarizare, pe baza căruia se alocă banii pentru universități, susține că a fost schimbat abuziv / Ministerul Educației: Motivul îl reprezintă dezacordul public exprimat de către universități
Istoricul Bogdan Murgescu a depus plângere prealabilă la Ministerul Educației și are în vedere să meargă în instanță, pentru revocarea ordinului prin care ministrul Valentin Popa a schimbat Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS). Este vorba despre ultimul consiliu a cărui componență rămăsese în forma numită de Mircea Dumitru. “Nu a fost realizată niciodată o evaluare a activității Consiliului”, a declarat pentru HotNews.ro Murgescu. De cealaltă parte, Ministerul Educației susține că a schimbat consiliul din cauza unui dezacord “public exprimat de către universități cu privire la viziunea membrilor CNSPIS referitoare la domeniile de interes strategic asumate de România la nivel național și european”.
Ministerul Educației a schimbat în urmă cu două săptămâni toată componența Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS). Aceasta este instituția care monitorizează învățământul superior, realizează prognoze și fundamentează propunerea cifrei de școlarizare pentru învățământul superior pentru fiecare an universitar. Universitățile primesc apoi bani de la stat în funcție de cifra de școlarizare, de locurile la buget. Consiliul publică pe site-ul instituției rapoartele și recomandările cu privire la metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pentru fiecare an universitar.
Bogdan Murgescu: Ministerul insista să se dea mai multe locuri în funcție de documente adoptate de guvern, în timp ce noi am considerat că trebuie să se țină cont și de cererea candidaților la învățământul superior și am introdus mecanisme noi de alocare prin competiție pentru o fracțiune din locurile la doctorat
Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, fost consilier al lui Adrian Curaj pe când acesta era ministru al Educației în guvernul tehnocrat, a fost numit membru și președinte al Consiliului în decembrie 2016 de către Mircea Dumitru, ministrul Educației la acea vreme (sursa).
“Mandatele durau până în decembrie 2020”, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Murgescu. Acesta a precizat că regulamentele instituției „prevedeau niște condiții în care pot să fie revocați membri ai consiliului și nu deschideau posibilitatea unei înlocuiri totale a consiliului, astea erau prevederi moștenite din regulamente anterioare și care doar au fost încorporate în noul act normativ. Ele erau menite, presupun, pentru a da capacitate de a exprima o opinie care să fie independentă și fără temerea de consecințe directe, dacă de exemplu părerea de expert este diferită de cea a decidentului din minister”.
Istoricul a explicat pentru HotNews.ro că nu a primit nicio înștiințare scrisă cu privire la schimbare, că “nu a fost realizată niciodată o evaluare a activității Consiliului” și că a aflat că a fost schimbat de pe site-ul Ministerului Educației.
“Ministerul ne-a solicitat ceea ce nu era în atribuțiile nemijlocite – dar până la urmă ministerul poate să solicite și în plus lucruri care nu sunt prevăzute exhaustiv și e normal să fie așa. Ne-a cerut o propunere de metodologie de alocare a locurilor pe domenii. Pe aceasta au fost păreri care nu au concordat întru totul, deci aici Consiliul a avut o anumită independență și o anumită viziune care nu răspundeau exact dorințelor ministerelor. Pe această chestiune au fost și niște luări de poziție ale unora dintre rectori. Ministerul nu a dat un feed-back instituțional că îl respinge. Au fost însă discuții care nu s-au încheiat cu un consens desăvârșit, ci am rămas cu niște păreri diferite pe unele componente. Pe alte componente am ajuns la soluții comun acceptate. Au fost asemenea discuții în noiembrie-decembrie, la nivel de secretar de stat. Deci domnul Liviu Pop nu s-a băgat în această chestiune”, a declarat Bogdan Murgescu.
Concret, reprezentanții Ministerului “insistau să se dea mai multe locuri în funcție de anumite strategii și documente adoptate fie de guvern, fie prevăzute în programul de guvernare, în timp ce noi am considerat că trebuie să se țină cont și de cererea candidaților la învățământul superior și am introdus acolo și unele mecanisme noi de alocare prin competiție pentru o fracțiune din locurile la doctorat. Al treilea lucru a fost că noi am insistat că multe dintre mecanismele care se vor introduce când se dă admiterea pentru 2018-2019 ar trebui să fie în regim de pilotare, ca să vedem ce funcționează”, a explicat acesta pentru HotNews.ro.
Ministerul Educației a pus în decembrie 2017 în dezbatere publică propunerea Consiliului, a prelungit apoi perioada de dezbateri până la ședința Consiliului Național al Rectorilor (CNR) din 2-3 februarie la Brașov, iar “după aceea nu a mai existat comunicare, a fost și schimbarea de ministru și s-a declanșat și procedura de schimbare a consiliului”, a declarat Murgescu. “Noi nu am avut contact direct deloc cu domnul Popa, dar domnul ministru fusese unul dintre cei care la CNR au criticat Consiliul”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă Universitatea de la Suceava ar fi avut de pierdut de pe urma mecanismului de alocare a cifrelor de școlarizare propus de Consiliu, Murgescu a declarat că, dimpotrivă, “ar fi avut unele câștiguri de locuri, mai ales că prin programul de guvernare ne-au cerut, iar Ministerul a insistat explicit, să cream niște mecanisme care să bonifice numărul de locuri pentru universitățile care atrag studenți din mediul rural. Ori Suceava are foarte mulți studenți din mediul rural, deci din acest punct de vedere per total universitatea ar fi avut de câștigat”.
În plângerea depusă la Minister, istoricul Bogdan Murgescu cere revocarea ordinului nr. 3330 din 14 martie 2018 semnat de ministrul Valentin Popa, prin care era aprobată o nouă componentă a CNSPIS, și să îi fie comunicat actul administrativ prin care a fost revocat înainte de a i se încheia mandatul.
Ministerul Educației: Am decis schimbarea consiliului având în vedere dezacordul public exprimat de către universități cu privire la viziunea membrilor CNSPIS referitoare la domeniile de interes strategic asumate de România la nivel național și european
Valentin Popa
Foto: Hotnews
Contactat de HotNews.ro și întrebat care au fost motivele pentru care a revocat vechiul Consiliu și pe președintele acestuia, ministrul Educației Valentin Popa a declarat că toate motivele sunt într-un comunicat pe care l-a dat Ministerul.
Ce spune comunicatul: “Având în vedere funcționarea deficitară a Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) în raport cu solicitările Ministrului Educației Naționale (MEN), de la constituirea prin OMEN 6110/16.12.2016 și până în prezent, la care se adaugă pe de o parte, lipsa de comunicare internă și lipsa transparenței în elaborarea documentelor și luarea deciziilor reclamată chiar de către membrii acestui consiliu consultativ și dezacordul public exprimat de către universități cu privire la viziunea membrilor CNSPIS referitoare la domeniile de interes strategic asumate de România la nivel național și european, dar și de cerințele pieței muncii, pe de altă parte, MEN a decis schimbarea componenței nominale a acestui consiliu”.
UPDATE Ministerul Educației Naționale a revenit cu un comunicat pe aceasta tema si sustine că modificarea componenței CNSPIS a fost făcută cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Potrivit Ministerului Educaţiei, CNSPIS nu ar fi dat curs unor solicitări, iar președintele Bogdan Murgescu nu ar fi venit cu o propunere concretă de metodologie de alocare a cifrei de școlarizare decât la finele lunii decembrie 2017.
Ce sustine Ministerul Educatiei:
„Printre atribuțiile CNSPIS se regăsesc fundamentarea și repartizarea cifrei de școlarizare. Astfel, încă din luna ianuarie 2017, Ministerul Educației Naționale a solicitat CNSPIS, atât prin intervenția reprezentantului ministerului la prima ședință a acestui consiliu, cât și prin diverse adrese, fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru studiile universitare de licență, master și doctorat pentru anul universitar 2017-2018. În acest sens, reprezentanții Ministerului Educației Naționale au pus la dispoziția președintelui CNSPIS, Bogdan Murgescu, următoarele documente și texte de lege:
Strategiile naționale și europene, inclusiv Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020, Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020, Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 – 2020, Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020, Strategia Europa 2020;
Raportul de audit al performanței privind Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020 realizat de Curtea de Conturi a României;
Raportul privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială; Prevederile Programului de guvernare 2017-2020 referitoare la învățământul superior. Dintre acestea menționăm: „Un procent de 10% dintre locurile bugetate în sistemul universitar rezervate pentru tinerii din mediul rural…”; „Finanțarea (…) cu accent asupra domeniilor cu potențial de creștere, pe baza criteriilor de excelență, corelate cu misiunea universității, în vederea creșterii calității actului educațional”; Domeniile prioritare de specializare inteligentă/cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.
CNSPIS nu a dat curs acestor solicitări, adresând doar recomandarea ca alocarea cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2017-2018 să se realizeze pe criterii istorice.
Pentru cifra aferentă anului universitar următor, MEN a revenit către CNSPIS, în perioada august – octombrie 2017, cu solicitări scrise de a fundamenta cifrele pentru studiile universitare și de a elabora Metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pe domenii de studii universitare pentru ciclurile de studii de licență, master și doctorat, anul universitar 2018-2019. Și această solicitare a avut la bază documentele transmise către CNSPIS la începutul anului 2017. Acest consiliu nu a furnizat MEN, la termenele impuse de acesta și asumate de către CNSPIS, niciun proiect de metodologie.
De asemenea, menționăm că la ședințele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desfășurate în lunile octombrie și noiembrie 2017, domnul președinte Bogdan Murgescu nu a venit cu nicio propunere concretă de metodologie, în ciuda faptului că i-a fost solicitat public acest lucru inclusiv de CNR și Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS).
În pofida tuturor acțiunilor întreprinse de MEN pentru a susține activitatea CNSPIS, de fiecare dată acest consiliu consultativ fie a solicitat prelungirea termenelor, fie a cerut suplimentarea numărului de experți sau a invocat lipsa timpului, astfel încât constant a transmis cu întârziere și incomplet datele solicitate de către minister.
Abia la finele lunii decembrie 2017, CNSPIS a transmis MEN un proiect de Metodologie de alocare a cifrei de școlarizare pe domenii de studii universitare pentru studii universitare de licență, master și doctorat în anul universitar 2018-2019, care a fost supus dezbaterii publice.
Totodată, există neclarități în ceea ce privește elaborarea acestui document, întrucât deși CNSPIS a solicitat în anul 2017 completarea Grupurilor de lucru cu experți externi, iar MEN a soluționat această cerere prin ordinul nr. 5.484/13 noiembrie 2017 (suplimentând grupurile de lucru cu 16 experți externi), la reuniunea CNR din data de 2.02.2018 a fost susținută de către vicepreședintele CNSPIS o prezentare a metodologiei de alocare a cifrei, din care reieșea faptul că acest document a fost elaborat doar de cinci experți, ceilalți membri ai CNSPIS nefiind informați despre rezultatul final.
În plus, atât membrii titulari ai CNSPIS, cât și o parte din experții nominalizați în completarea făcută în anul 2017, au reclamat lipsa de comunicare internă și lipsa transparenței în elaborarea documentelor și luarea deciziilor.
La toate cele menționate mai sus, se adaugă faptul că în proiectul de Metodologie de alocare a cifrei de școlarizare pe domenii de studii universitare pentru studii universitare de licență, master și doctorat în anul universitar 2018-2019, CNSPIS nu a ținut cont de solicitările MEN referitoare la alocarea cifrei pe domeniile prioritare cu potențial de creștere pentru România, asumată prin Programul de Guvernare.
În ceea ce privește procesul de numire a noului CNSPIS și procedura de selecție, acestea au respectat rigorile impuse de legislația în vigoare„.
Citește aici comunicatul integral al Ministerului Educației
Ce a decis CNSPIS în Recomandarea făcută Ministerului cu privire la cifrele de școlarizare din universitați
În recomandarea înaintată de CNSPIS către Ministerul Educației cu privire la metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2018/2019, se arată următoarele:
“Consiliul Național al Rectorilor (CNR) a fost consultat de către CNSPIS la reuniunea de la Craiova din 7.10.2017 în privința opțiunilor strategice care ar trebui să stea la baza alocării cifrei de școlarizare pe domenii universitare. CNR a fost solicitat să se pronunțe cu privire la opțiunea pentru una dintre următoarele abordări:
1. Alocarea locurilor direct de la Minister, țintit pe domenii
2. Păstrarea sistemului actual de alocare paușală de la nivel central către instituțiile de învățământ superior și alocare pe domenii doar în interiorul universităților
3. Un sistem mixt, în care pentru o fracțiune a locurilor și domeniilor se instituie și se pilotează mecanisme de alocare preferențială și de stimulare a atragerii candidaților
CNR a optat pentru un sistem mixt”.
“CNSPIS a optat ca cea mai mare parte a cifrei de școlarizare să fie alocată instituțiilor de învățământ superior proporțional cu numărul de studenți români înmatriculați în anul I, buget, în anul universitar 2017/2018, la respectiva universitate. În primele variante ale acestei propuneri de metodologie această formă de alocare cuprindea 95% din cifra de școlarizare. După consultări cu Ministerul Educației Naționale, Consiliul a acceptat să reducă ponderea acestei forme de alocare și să opteze pentru cifre absolute în loc de procentaje. În consecință, propunerea CNSPIS pentru alocarea proporțională pe universități cuprinde un total de 55.000 locuri pentru studiile universitare de licență, 31.000 locuri pentru studiile universitare de masterat și 2.700 locuri de studiu pentru studiile universitare de doctorat”.
Pe site-ul instituției este publicată Minuta ședinței Consiliului din 12 ianuarie 2018, la care a participat si Ion Ciuca, director al directiei Managementul Resurse Umane si Financiare in Ministerul Educatiei. Ce spune minuta:
„În deschiderea lucrărilor, Dl. director Ion Ciucă a transmis că Ministerul Educației trebuie să colaboreze cu Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior și că ‘așteptam rapoarte cât mai bine fundamentate, cum ați și făcut-o până acuma’”.
Care este noua componenta a CNSPIS
1. Nicolae Postavaru – presedinte CNSPIS, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
2. Alina Claudia Petrescu-Nita, vicepresedinte CNSPIS, Universitatea Politehnica din Bucuresti
3. Vasile Alecsandru Strat, vicepresedinte CNSPIS, Academia de Studii Economice
4. Vlad Stefan Barbu, membru CNSPIS, University of Rouen, Laboratory of Mathematics Raphael Salem
5. Liviu Cadariu-Brailoiu, membru CNSPIS, Universitatea Politehnica Timisoara
6. Dan Chiribuca, membru CNSPIS, Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca
7. Florentina Ligia Furtunescu, membru CNSPIS, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”
8. Ovidiu-Aurel Ghiuta, membru CNSPIS, Universitatea Stefan cel Mare din Suceava
9. Adrian Hatos, membru CNSPIS, Universitatea din Oradea
10. Dumitru-Marcel Istrate, membru CNSPIS, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi
11. Leonardo-Geo Manescu, membru CNSPIS, Universitatea din Craiova
12. Valentin Navrapescu, membru CNSPIS, Universitatea Politehnica din Bucuresti
13. Mihaela Marinela Paun, membru CNSPIS, Universitatea Bucuresti
14. Carmen Pintilescu, membru CNSPIS, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
15. Adela Socol, membru CNSPIS, Universitatea 1 decembrie 1918 Alba Iulia
16. Razvan Ionut Teodorescu, membru CNSPIS, Universitatea de Stiinte Agronomice de Medicina Veterinara din Bucuresti
17. Emilia Titan, membru CNSPIS, Academia de Studii Economice
(sursa)
Vechea componenta a CNSPIS
1. Bogdan Murgescu, presedinte CNSPIS, Universitatea din Bucuresti
2. Mihai Paunescu, vicepresedinte CNSPIS, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
3. Emilia Țițan, vicepreședinte CNSPIS, Academia de Studii Economice din București
4. Gabriel Bădescu, membru CNSPIS, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca
5. Vlad Ștefan Barbu, membru CNSPIS, University of Rouen, Laboratory of Mathematics Raphael Salem
6. Carmen Buzea, membru CNSPIS, Universitatea Transilvania Brașov
7. Călin-Adrian Comeș, membru CNSPIS, Universitatea Petru Maior – Târgu Mureș
8. Adriana Anamaria Davidescu, membru CNSPIS, Academia de Studii Economice din București
9. Andreea Didilescu, membru CNSPIS, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București
10. Mihai Dimian, membru CNSPIS, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
11. Ovidiu-Aurel Ghiuță, membru CNSPIS, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
12. Mihai Gîrțu, membru CNSPIS, Universitatea Ovidius din Constanța
13. Adrian Hatos, Secretar general, Universitatea din Oradea
14. Luminița Moraru, membru CNSPIS, Universitatea Dunărea de Jos – Galați
15. Mircea-Ionuț Petrescu, membru CNSPIS, Universitatea Politehnica din București
16. Vasile Alecsandru Strat, membru CNSPIS, Academia de Studii Economice din București
17. Claudiu Tufiș, membru CNSPIS, Universitatea din București
(sursa)
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro